Secțiunea este dedicată tuturor tipologiilor de locuințe individuale care se evidențiază prin calitatea arhitecturală a spațiilor de locuit și prin modul în care acestea răspund specificului sitului. Sunt vizate atât aspectele funcționale și estetice ale proiectelor, cât și coerența soluțiilor volumetrice și relația cu vecinătățile. De asemenea, se vor aprecia propunerile care integrează principii de sustenabilitate, inovație tehnologică sau materială, precum și abordări care exprimă responsabilitate față de peisajul construit și mediul înconjurător.

Această secțiune este dedicată proiectelor de locuințe colective care se remarcă prin crearea unor spații comunitare inovatoare, prin coerență arhitecturală și prin respectarea principiilor unei etici profesionale asumate. Se vor aprecia în mod deosebit intervențiile care stabilesc un dialog autentic cu mediul înconjurător, propun o dinamică funcțională bine articulată, asigură eficiență economică și favorizează sentimentul de apartenență la loc.

Această secțiune este dedicată proiectelor care susțin și consolidează infrastructura vieții comunitare, reunind intervenții cu funcțiuni diverse: administrative, de gestionare a afacerilor, financiar-bancare, comerciale, de servicii (inclusiv servicii turistice), de producție, sportive precum și funcțiuni aferente infrastructurii de transport sau clădiri cu destinații speciale. Se urmăresc acele intervenții care contribuie în mod substanțial la calitatea spațiului construit, punând accent pe relevanța arhitecturală, integrarea în context și răspunsul la nevoile colective.

Această secțiune este dedicată clădirilor care deservesc domenii fundamentale ale vieții colective: educație și cercetare, cultură și cult, sănătate și asistență socială. Proiectele reunite aici reflectă capacitatea arhitecturii de a susține procese formative, de a crea spații pentru întâlnire și reflecție, de a îngriji, proteja și aduce împreună diverse categorii de utilizatori. Secțiunea include atât clădiri noi, cât și proiecte de reconversie, extindere sau reabilitare ale unor clădiri existente, finalizate în ultimii doi ani.

Această secțiune este dedicată proiectelor care abordează fondul construit existent cu respect, discernământ și creativitate, contribuind la regenerarea unei memorii colective vii. Sunt reunite aici intervenții asupra monumentelor istorice – clădiri sau ansambluri clasate, protejate prin legislație specifică – precum și asupra patrimoniului arhitectural mai larg, care, deși poate să nu beneficieze de un statut oficial, posedă valoare culturală, contextuală sau afectivă pentru comunitate. Se vor aprecia proiectele care propun o lectură sensibilă a trecutului, integrând în mod echilibrat conservarea valorii existente cu o nouă funcționalitate, expresivitate contemporană și responsabilitate față de mediu și comunitate.

Această secțiune este dedicată proiectelor care contribuie la transformarea și revitalizarea spațiului rural contemporan, indiferent de tipul de funcțiune propusă – locuire, educație, cultură, sănătate, producție, turism, servicii sau infrastructură. Reforma rurală este înțeleasă ca un proces de reconectare a comunităților cu resursele lor locale și cu specificul propriu, printr-o arhitectură atentă, durabilă și profund ancorată în identitatea locului. Secțiunea include atât clădiri noi, cât și proiecte de restaurare, reconversie, extindere sau reabilitare a fondului construit existent, finalizate în ultimii doi ani.

Această secțiune aduce în prim-plan intervențiile care transformă spațiul public într-un cadru viu, accesibil și relevant pentru comunitate – locuri care generează apartenență, echilibru și interacțiune. Sunt vizate proiecte de design urban, amenajări peisagere și intervenții permanente asupra spațiilor publice, indiferent de dimensiune, care contribuie la îmbunătățirea calității vieții, la regenerarea urbană și la reconectarea oamenilor cu mediul construit și natural. Sunt incluse proiecte elaborate în ultimii doi ani, fie finalizate, fie în curs de finalizare, care implică amenajarea de piețe, scuaruri, alei, maluri de apă, trasee turistice, grădini și parcuri urbane sau rurale, zone de agrement, zone verzi, locuri de joacă și infrastructuri comunitare în aer liber.

Această secțiune își dorește să promoveze atât ambianța spațiului interior public (comerț, cultură, birouri, educație, sănătate, sport agrement, servicii sau administrație), cât și a spațiului interior privat (rezidențial). Pot participa la această secțiune proiecte de amenajare interioara indiferent de funcțiunea clădirii sau scara proiectului, finalizate în ultimii 2 ani.

Această secțiune explorează potențialul formelor arhitecturale și de design la scară mică, dar cu impact semnificativ asupra mediului construit, percepției spațiului și vieții cotidiene. Sunt reunite intervenții sub 100 mp – temporare sau permanente – care activează spații, generează conversații și propun noi moduri de locuire, întâlnire sau reprezentare.

Se încurajează o mare diversitate de inițiative: amenajări temporare în spații publice sau private, pavilioane, standuri expoziționale, instalații urbane, structuri efemere pentru evenimente și festivaluri, dar și scenografii pentru spectacole, performance-uri sau instalații artistice. Aceste intervenții, deși efemere sau reduse ca dimensiune, devin catalizatori pentru reflecție, apartenență și estetică relațională. Tot în cadrul acestei secțiuni sunt incluse proiecte de design de obiect – mobilier, corpuri de iluminat, obiecte decorative sau funcționale – care propun o gândire atentă asupra materialului, detaliului, modului de folosire și relației cu spațiul înconjurător. 

Această secțiune este dedicată inițiativelor care extind granițele arhitecturii dincolo de construcție, explorând-o ca instrument cultural, proces de gândire, formă de expresie și mediere socială. Ea oferă o platformă pentru proiecte care creează punți între domenii, discipline, oameni și locuri, punând accent pe procese, idei și gesturi ce provoacă reflecție și generează schimbare. Sunt încurajate proiecte finalizate în ultimii doi ani, care pot lua forme diverse:

• Studii și cercetări cu impact profesional, urban sau comunitar
• Instalații, expoziții, publicații, eseuri vizuale sau scrise
• Evenimente culturale, formate hibride și experimente colective în care arhitectura este mijloc, subiect sau context.

Această secțiune invită arhitecți, fotografi profesioniști sau amatori să înscrie lucrări fotografice care surprind arhitectura în relație cu locul, timpul și oamenii. Sunt căutate imagini care documentează și interpretează arhitectura pusă în operă – nu doar ca obiect, ci ca prezență vie în spațiul urban sau rural, public sau privat. Fotografiile pot ilustra clădiri, detalii, ambianțe sau secvențe din viața spațiilor construite, evidențiind calitatea arhitecturii și modul în care aceasta contribuie la formarea unei estetici cotidiene, responsabile și accesibile. Se vor aprecia imaginile care pun în valoare arhitecți, comunități sau administrații care au reușit să transforme locuri prin intervenții relevante, în acord cu tematica ediției: est.etic – frumusețe, sens și responsabilitate în arhitectura contemporană.

Arhitectura trăiește nu doar în ziduri, ci și în cuvinte. Uneori, poezia surprinde esența unui spațiu mai precis decât orice plan sau imagine – prin ritm, tăcere, metaforă. Această secțiune este dedicată poeziei care reflectă relația profundă dintre om și spațiul construit, dintre gând și loc, dintre memorie și materialitate.

Invităm autori din orice domeniu – arhitecți, scriitori, artiști sau pur și simplu iubitori de poezie – să înscrie poeme care explorează arhitectura, spațiul urban sau rural, interioarele personale sau publice, mișcarea prin oraș, fragilitatea locuirii ori forța formelor.

Textele vor fi evaluate în raport cu tema bienalei – est.etic – și cu capacitatea de a traduce în limbaj poetic idei despre frumusețea cu sens, responsabilitatea estetică și dimensiunea umană a spațiului.

Dincolo de desen, idee sau construcție, arhitectura este în esență o practică colectivă – un dialog continuu între oameni care își pun în comun competențele, încrederea și viziunea pentru a da formă unui loc. Această secțiune este dedicată acelor relații profesionale remarcabile care stau la baza unor proiecte de arhitectură reușite: arhitect–client, arhitect–inginer, arhitect–constructor, arhitect–meșter, arhitect–artist, arhitect–furnizor de materiale. Relații care funcționează nu doar prin contract, ci prin încredere reciprocă, dialog deschis și respect pentru contribuția celuilalt.

Scopul acestei secțiuni este de a aduce în lumină valorile invizibile ale arhitecturii: cooperarea autentică, ascultarea activă, soluțiile găsite împreună, deciziile negociate cu răbdare – toate acele momente care construiesc nu doar spații, ci și modele de bună practică profesională, demne de urmat în comunitatea profesională.

Această secțiune este dedicată celor care aleg să intervină, să ia poziție și să propună – arhitecți, urbaniști, artiști, activiști, organizații sau cetățeni – care, prin acțiuni concrete, susțin transformări relevante în societate. Este vorba despre gesturi curajoase și susținute, care aduc în atenția publică nevoi reale, adesea ignorate sau nespuse, și care contribuie la conturarea unei culturi a implicării, a colaborării și a responsabilității.

Sunt vizate inițiative care semnalează disfuncționalități, deschid conversații necesare, propun soluții alternative sau declanșează procese de schimbare – fie că este vorba despre campanii publice, demersuri educaționale, forme de activism profesional, inițiative civice, cercetări aplicate sau proiecte interdisciplinare.