(imp)ACT

  • Încercările noastre de a înțelege impactul arhitecturii ne-au determinat să ne punem întrebări legate de natura acestuia. Concluziile sunt, desigur, provizorii, în strânsă conexiune cu natura efemeră a discursului arhitectural care este caracteristic acestei epoci dinamice, și se situează între surpriză și șoc, având în vedere gama largă de tipologii și de intervenții în mediile urban și rural, dar și impactul pe care acestea îl au asupra mediului construit, a naturii, a comunităților și a fiecărui om în parte.

    O analiză a impactului ar trebui să pornească de la a pune sub semnul întrebării termenul, devenit standard. „Impactul” poate fi o metaforă bivalentă. Deși atât de des utilizat, termenul este poate prea “Newtonian” sau prea vizual. Ne duce cu gândul la o coliziune ale cărei repercusiuni, în general, sunt mai blânde. Termeni precum „efect”, „influență” sau „inflexie” pot defini mult mai bine rezultatul unei intervenții arhitecturale sau urbanistice.

    „Impactul” arhitecturii nu poate fi măsurat în același mod în care putem măsura impactul unei mașini care lovește un perete. Nu există o ecuație, drept urmare fiecare analiză este încărcată de subiectivism. ”Cutia neagră”, o încercare falsă de a fi „științific”, nu aduce niciun beneficiu nimănui.

    Aceasta este rațiunea pentru care ar trebui, poate, să începem prin a ne întreba care sunt motivele pentru care dorim să avem un impact, mai degrabă decât despre cum poate fi realizat acesta. De exemplu, „impactul mai larg” a fost, în primul rând, de natură economică. Toată lumea își dorește să aibă mai mulți bani, nu? Cum rămâne, însă, cu acele situații în care, din cauza creșterii economice, costurile de mediu au fost incomensurabile?

    Includerea unor standarde nondisciplinare pentru succes este o strategie a cercetării contemporane. Poate fi o soluție și pentru arhitectură? Implicarea celor asupra cărora sperăm ca intervențiile noastre să aibă un impact crește șansele de a avea un rol mai amplu și ne îmbunătățește munca.

    Desigur, unii se vor întreba nu cum să aibă un impact sau ce înseamnă impact, ci dacă arhitectura ar trebui să aibă un impact. Unii vor susține autosuficiența sau ar putea pretinde că efectele sale se desfășoară pe orizonturi de timp foarte lungi și funcționează adânc în subteran, în rădăcinile culturii.

    Credem că arhitectura are puterea să schimbe lumea. Partea dificilă este să realizăm cum putem face acest lucru și, mai ales, cum putem să o schimbăm în bine.

    Arh. Daniela Maier
    Curator Bienala de Arhitectură Transilvania 2023

Echipa

Echipa de proiect

OAR Filiala Transilvania

arh. Daniela Maier

arh. Eleonora Dulău

arh. Dan Domșa

arh. Cosmin Morărescu

arh. Sergiu Tîrziu

arh. Corina Caraba

arh. Monica Rațiu

arh. Anca Virginaș

arh. Cătălin Trandafir

arh. Robert Iozsa

arh. Marius Tărău

arh. Ioana Aleseei

arh. Andrei Varga

arh. Gabor Ovidiu

arh. Constanța Popa

arh. Sofi Girda

Co-organizatori/ Colaboratori/ Președinți filiale OAR

OAR Filiala Alba

arh. Iulian Ilie Mirea

arh. Adriana Gheorghescu

Alexandra Alina Hohoiu

OAR Filiala Nord-Vest

arh. Ionuț Radu Filip

arh. Petre Mitru

arh.Mihai Radu

Anca Katona

OAR Filiala Bihor

arh. Daniel Panait

Angela Lupșea

Cristina Topai

OAR Filiala Satu Mare

arh. Florin Anițaș

arh. Oana Iulia Oprea

Dorina Maria Toduți

Coordonator financiar

Oana Bucea

Dorina Todici

 

Comunicare

Anca Dinu

Ada Lenț

 

Grafic design

Dan Dulău

 

Web design

Marius Rus

Organizatori

Cu sprijinul

© 2023 Batra